Mihai OLOS născut la 26 februarie 1940, Ariniș, Maramureș și a plecat dintre noi în 22 februarie 2015, Amoltern, Germania a fost un artist plastic român contemporan, integrând în opera sa elemente de experiment (happening), desen, pictură, sculptură, artă digitală. După absolvirea institututlui în 1963, devine profesor de desen la Școala Populară de Artă din Baia Mare, centru artistic cu veche tradiție, unde în conducerea filialei erau pe atunci sculptorul Geza Vida, pictorița impresionistă Lidia Agricola și graficianul Paul Erdös, care impun o orientare spre arta oficială, de propagandă a regimului. În 1965 primește unul din atelierele de la Colonia Pictorilor, având astfel posibilitatea să lucreze mai intens. Pavilionul din cadrul Centrului de Artă Contemporană care îi adăpostește atelierul poartă numele de Pavilionul Olos.
Modul complicat, misterios în care Mihai Olos a conceput universal este sintetizat în provocarea semiotică, dar și hermeneutică pe care o reprezintă cuvântul ROST. La nivelul materiei și formei, rost se identifică cu elementul central al morfologiei sale artistice – NODUL. Utilizat la începutul cariereilui Olos, cuvântul nod a fost înlocuit treptat de rost. Artistul încearcă, astfel, să treacă dincolo de sursa folclorică a elementului visual – crucial în realizarea arhitecturii și a artefactelor țărănești – spre o zonă difuză de infinite ambiguități, metafore, jocuri de cuvinte. (Călin DAN)
